Dupa ce anul trecut, Biserica Ortodoxa Romana a omagiat familia crestina, avand in centrul preocuparilor pastorale Taina Sfantului Botez si Taina Sfintei Cununii, anul acesta, 2012, are in centrul atentiei Taina Sfantului Maslu si ingrijirea bolnavilor.

Si de aceasta data, urmand exemplul din anul precedent, la solicitarea Prea Fericitului Parinte Patriarh Daniel, Editura Cuvantul Vietii a Mitropoliei Munteniei si Dobrogei, Bucuresti, in cadrul colectiei Pastorul cel Bun, a publicat un indrumator special, avand titlul: „Taina Sfantului Maslu – indrumator teologic, liturgic si pastoral„.

Am considerat necesar sa realizez o scurta recenzie a textului acestui indrumator, punctand aspectele cele mai importante si interesante ale expunerii, spre folosul credinciosilor ortodocsi, prieteni sau vizitatori ai blogului nostru.

Indrumatorul are 67 de pagini si urmatorul cuprins:

CUVANT  INAINTE – + Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane – p. 5

TAINA SFANTULUI MASLU – ISTORIC, RANDUIALA SI SEMNIFICATIE – Pr. Asist. Dr. Silviu Tudose – p. 7

PRACTICI NECANONICE  SI NELITURGICE  LEGATE DE  SAVARSIREA TAINEI SFANTULUI MASLU – Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula – p. 31

TAINA SFANTULUI MASLU – PASTORATIA BOLNAVILOR – Pr. Lect. Dr. Marian Mihai – p. 47

In continuare, vom reda pasajele, aspectele si ideile esentiale, din indrumator, pentru cunoasterea invataturii si ritualului liturgic ortodox corect al Tainei Sfantului Maslu:

p. 10:  Se cuvine preotilor sa sfatuiasca pe toti crestinii care vor cere a li se savarsi aceasta Taina ca, mai intai, sa-si cerceteze cugetul si sa se marturiseasca la duhovnic.

p. 10:  Suferintele fizice, de cele mai multe ori, sunt urmari ale pacatelor, iar bolile trupesti se datoreaza bolilor sufletesti.

p. 21:  Cuvantul „maslu” provine din slavonescul „maslo”= untdelemn.

p. 22: Untdelemnul sfintit care ramane dupa ungere la Sfantul Maslu sa fie pastrat cu cinste si folosit cu evlavie, de obicei la candelele din biserica sau de acasa.

p. 22: Din faina binecuvantata sa se faca paini din care gusta cei bolnavi; din aceasta faina nu se pot face prescuri pentru Sfanta Liturghie, deoarece a fost binecuvantata o data.

p. 23: Taina Sfantului Maslu se savarseste, cu precadere, in zilele de post, deoarece rugaciunea unita cu postul devine mult mai puternica in lupta cu bolile si pacatele.

p. 23:  Nu este oprita savarsirea Tainei Sf. Maslu si in celelalte zile, dar este recomandat ca aceasta sa fie savarsita in zi de post.

p. 23: In Saptamana Patimilor, Sf. Maslu de obste se savarseste in Sfanta si Marea Miercuri.

p. 29: Fiind un dar al lui Dumnezeu, vindecarea nu este obtinuta in mod automat, deoarece aceasta depinde de puterea lui Dumnezeu de a face minuni dupa cum voieste. Astfel, Biserica se roaga pentru vindecare, fara sa proclame, totusi, aceasta vindecare.

p. 32: Nu exista persoana care sa nu sufere de ceva si „nu exista om fara de pacat” care sa nu aiba nevoie de Pocainta si de Maslu, pentru iertarea pacatelor si tamaduire.

p. 33: Sf. Maslu se savarseste pentru toate bolile, nu numai pentru o categorie si nu numai intr-o faza avansata de boala sau pe patul de moarte, cum se intampla de foarte multe ori sau cum s-au creat conceptia si practica de a-i chema pe preoti doar atunci cand nu mai este nimic de facut pentru cei bolnavi.

p. 33: In Invatatura preotilor pe scurt, Buzau, 1702, p. 29-30, se spune ca Sf. Maslu nu se savarseste pentru cei carora li s-a legat limba, pruncii pana la sapte ani, care nu au pacate, si alienatii mintali, pana ce nu-si vin in fire. In prezent, aceste restrictii nu mai sunt mentionate.

p. 34: Sf. Maslu se savarseste de catre 7 preoti. Aceasta practica nu se bazeaza pe o norma canonica, ci ea s-a pastrat in Biserica si a devenit obligatorie pe baza de obicei, care, in dreptul bisericesc, are aceeasi importanta ca si norma scrisa.

p. 36: La nevoie, insa, Taina Sf. Maslu se poate savarsi si de mai putini preoti, adica de catre cinci, trei sau cel putin doi. Un singur preot nu poate savarsi Maslul.

p. 37: Singura exceptie pentru savarsirea Maslului de catre un singur preot ar fi ingaduita in cazuri de forta majora, cand este greu de gasit al doilea preot, si anume: pe campul de lupta, in satele rare de munte, in pustiu si in locuri indepartate.

p. 37: In Biserica Ortodoxa a Greciei, savarsirea Maslului de catre un singur preot a fost interzisa oficial, dar in Biserica Ortodoxa Rusa si in cea Siriana Ortodoxa din Patriarhia Antiohiei este ingaduita.

p. 38: In ceea ce priveste valabilitatea Tainei Maslului savarsita de catre un singur preot, aceasta nu poate fi contestata din punct de vedere dogmatic, haric sau sfintitor. Daca preotul poate savarsi singur Sfanta Liturghie, cu atat mai mult Sfantul Maslu.

p. 39: S-a luat obiceiul gresit de a se unge in timpul Maslului nu numai persoanele, la frunte si la maini, ci si o serie intreaga de lucruri personale sau ale celor care nu vin la Maslu si pentru care se roaga cineva din cei prezenti la slujba: fotografii, batiste, esarfe, lenjerie intima, haine, lantisoare, cruciulite etc., ceea ce este o denaturare a randuielii Maslului si a lucrarii sfintitoare.

p. 40: Persoana nu poate fi substituita sau reprezentata prin lucrurile sale personale.

p. 40: Numele mortilor nu se trec in acatistele sau pomelnicele care se citesc la Maslu.

p. 41: „Deschiderea cartii”, cu scopul de a prezice viitorul, este o practica neliturgica si necanonica legata de savarsirea Tainei Maslului. Ea este o inovatie liturgica pagubitoare din doua puncte de vedere. Mai intai, pentru ca nu are niciun temei canonic si liturgic, nu o gasim in nicio carte de cult sau de ritual si este contrara randuielilor de slujba si tipic stabilite de Biserica pentru savarsirea slujbelor. In al doilea rand, ea compromite credinta crestina, identificand-o cu superstitia si ghicitoria.

p. 48: Nu exista slujba prin care slujitorii Bisericii sa nu se roage pentru cei ce sunt bolnavi si in suferinta.

p. 50: Toate Tainele Sfintei Biserici se savarsesc doar crestinilor botezati.

p. 51: Bolile, in chipul incercarilor, nu reprezinta o pedeapsa divina, ci o modalitate prin care se sensibilizeaza sufletele.

p. 52. „In Biserica noastra, suferinta este socotita un instrument care deschide larg poarta Raiului. Este ascensorul care ne ridica direct in Imparatia lui Dumnezeu.” Arhim. Vasilios Bacoianis

p. 52: Taina Sfantului Maslu nu se administreaza pentru trecerea catre cele vesnice si nu reprezinta o pregatire  –  cea din urma – pentru moarte a celor bolnavi si suferinzi incurabili sau muribunzi.

p. 53: „In durerile fara voie se ascunde mila lui Dumnezeu, care atrage la pocainta pe cel ce le rabda.” Sf. Marcu Ascetul

p. 53: Credinciosii Bisericii trebuie sa stie ca nu este suficient sa participi la Taina Sfantului Maslu insirand pe o hartie nume si cereri fara numar, dar, in acelasi timp, sa nu fim prezenti la Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie, fara sa ne spovedim, fara sa ne impartasim.

p. 53-54: „Sanatatea fizica face parte dintre lucrurile de mijloc, acelea care nu sunt nici bune, nici rele si pot fi intrebuintate si spre bine si spre rau.” Sf. Ioan Casian

p. 54: ” Daca sufletul este sanatos, boala trupeasca nu-i poate pricinui omului nicio paguba.” Sf. Ioan Gura de Aur

p. 54: „Sa nu laudam orice sanatate, nici sa nu uram orice boala.” Sf. Grigorie de Nazianz

p. 57: Boala si suferinta pot deveni leacuri pentru mandria omeneasca si un bun prilej prin care dobandim starea de smerenie.

p. 57: „Cei bolnavi trebuie sfatuiti sa cugete cata valoare are suferinta trupeasca, deoarece aceasta dispune inima la harul care sterge greselile savarsite si impiedica savarsirea altora.” Sf. Grigorie cel Mare

p. 58: Aproape tot ceea ce facem este pacat.

p. 59: In calendarul nostru crestin, daca privim la sfintii pe care-i pomenim in fiecare zi, daca le citim viata, atunci acestia pot deveni nu numai pentru cei bolnavi, ci pentru noi toti modele si sprijin pentru incercarile mici sau mari din timpul vietii noastre.

p. 61: Orice om bolnav trebuie privit ca un prieten si ca un semen (frate) al nostru.

p. 64: Bolnavul asteapta de la noi o purtare iubitoare.

p. 65: „Este lucru nesocotit sa-si puna cineva toata nadejdea de vindecare numai in mainile doctorilor, cum fac unii dintre nefericitii suferinzi.” Sf. Vasile cel Mare

p. 66: Nu se vindeca nimeni fara ajutorul lui Dumnezeu.

p. 67: Nu se imbolnavesc numai oamenii pacatosi, ci si sfintii; diferenta este ca celor sfinti boala le aduce sfintire si slava, celor pacatosi le daruieste iertarea pacatelor.  Sf. Ioan Gura de Aur

+++

Ne exprimam nadejdea ca parcurgerea randurilor de mai sus va starni in sufletele credinciosilor ortodocsi curiozitatea si dorinta de a lectura acest indrumator si de a-si insusi „aspectele principale ale modului corect si pastoral de intelegere a Tainei Sfantului Maslu ca Taina a ridicarii sufletului din boala pacatului si a vindecarii trupului.”

Pr. Gabriel Militaru

______________________

Din aceeasi categorie puteti citi:

Sfantul Botez si Sfanta Cununie Azi – indrumator teologic, liturgic si pastoral (recenzie)

Anunțuri