(click pe imagini pentru a mari)

Avem bucuria de a va prezenta un nou articol despre binecuvantata de Dumnezeu manastire Caraiman. Aceasta prezentare contine imagini, informatii si noutati primite prin amabilitatea unui tanar student crestin, domnul Emanuel Florea, caruia ii multumim in mod deosebit pentru efortul depus si dorinta de a fi de folos aproapelui.

Iata scrisoarea pe care ne-a trimis-o cititorul nostru (5.02.2011):

Deoarece am vazut ca multi cititori intreaba despre Parintele Gherontie si pentru a avea informatii actualizate pe blog, o sa va las cat mai multe detalii, ca sa le puteti da mai departe viitorilor pelerini.

Eu am mers cu trenul sambata dimineata din Bucuresti, doua ore si jumatate pana in Busteni. Am prins o vreme insorita, cu grade cu plus. 🙂

Urcarea la manastire am facut-o pe cele doua drumuri prin padurice (acelea care pornesc din Str. Telecabinei). Trebuie avut grija pe acolo, mai ales daca se urca cu bagaje. Zonele cu scari sunt alunecoase, treptele s-au inclinat destul de mult in jos (comparativ cu acum 4 ani), iar “balustrade” din lemn nu e foarte stabila. Recomand la urcare si mai ales la coborare sa va tineti cu ambele maini daca se poate, eventual sa asteptati pe cei ce vin din sens opus.
Mai este si drumul de masina, la intrarea in Busteni dinspre Sinaia. Eu l-am folosit la plecare. Nu este iluminat si se coboara in zig-zag, deci neaparat e nevoie de o lanterna daca se merge pe jos acum iarna, dupa orele 17-18 seara.

Pe drumul spre manastire, o sa mai intalniti cersetori, batrane cu cosulete impletite, tiganusi care vand flori de camp etc. Ultimii sunt destul de insistenti, asa ca am avut la mine, schimbate, mai multe bancnote de 1 leu, ca sa pot merge linistit…

La manastire, am reusit sa ma cazez, si, din ce am inteles de la un frate de acolo, ar fi vreo 6 camere cu 2 sau 3 paturi si baie. Am vazut pe un site ca scria 50 de locuri, probabil cu cele din corpul de pe partea cealalta a clopotnitei. Este apa calda, caldura in calorifer, desi noaptea mi-a fost cam frig, recunosc…

Camerele sunt mici si se cam aude tot din cele alaturate, deci e bine sa nu se vorbeasca tare (si discretie la toaleta).


In pliantul manastirii se precizeaza un numar de telefon pentru cazare si ar trebui sa raspunda unul din baietii din corul manastirii, Andrei [numerele de telefon valabile acum sunt: tel./fax 0244 320 152  si info cazare 0767 661 242 n.n]. Numerele 0244 / 323617 si 0727202894 gasite si pe site-ul dvs, dar si pe net si in brosura cu calendar a patriarhiei, nu mai sunt alocate.


Pretul e 50-60 lei pe noapte, ca cel de pensiune. Acum poate difera daca se ia camera cu 3 paturi… Dar, oricum, e nine sa se sune inainte ca sa se rezerve si sa se stie. Este nevoie de bulletin pentru a lasa  o copie. Se poate plati pe loc sau, ca mine, sa se lase banii in acatist. Doar sa se precizeze la plecare. Nu e ca la hotel, cu eliberat camera la ora 12, eu am stat pana seara cand am luat trenul, dar nu erau nici camerele toate luate.

Cum ziceam, manastirea are si un cor, grupul psaltic Stavros. Baietii stau si ei in 3 camere. Eu i-am prins in weekend. Au scos un cd de Craciun care se gaseste la pangar. Se pot achizitiona iconite, tamaie, matanii, lumanari, pliante, vederi etc. Intreba cineva venit acolo daca e ceva facut de calugari.  Nu, nu au atelier, sunt cam aceleasi lucruri de prin Bucuresti, inclusiv pe lumanari scrie Arhiepiscopia Bucurestiilor.
Locul pentru aprins lumanari e cam plin si bate mai mereu vantul si se sting, asa ca eu le-am pus in biserica din Busteni, vizavi de gara.

Nu au cantina, deci se merge in oras pe la supermarketuri, brutarie, patiserie. Pentru mancat, ca local, Bistro mi-a placut, dar sunt si altele in Busteni spre centru.

Au o bucatarie unde se pot lasa pentru calugari prinoase: paine, faina, ulei, mancaruri de post etc…
Sunt cateva afise pe care se precizeaza ca pomelnicele se lasa in biserica. Acatistele, de obicei, se lasa la parintele Gherontie sau tot in biserica.
Slujba de sambata dimineata, ca si vecernia si miezonoptica, le-am prins in biserica mica de lemn. Slujba de duminica dimineata s-a facut in biserica mare. Vecernia este pe la 5 seara si tine o ora si jumatate, iar pe la 9 seara miezonoptica, pana intr-o ora. Pe la 10 se da stingerea, se inchide biserica si la agheazmatar (la brad), si ramane totul cam pustiu. De la ora aia se sta in camere. Manastirea e acum imprejmuita cu ziduri si gard, deci e sigur. Duminica dimineata se incepe cam pe la 8, s-a citit, la inceput, acatistul Mantuitorului, apoi s-a intrat in Utrenie, Liturghie si, la final, predica staretului si miruirea.


Si, acum, partea care de fapt intereseaza pe multi. L-am prins pe parintele Gherontie! Sta tot in casuta sa (cum se iese din biserica de lemn pe aleea din dreapta), are pe usa un afis cu programul de vizite, daca tin bine minte, dimineata 9-12, dupa masa 15-17. Lunea are program de tratament, deci atunci nu primeste vizite. Daca se vine special pentru dumnealui, sa se dea un telefon inainte. In general, lumea intra, lasa un acatist cu bani in el, parintele miruieste si i se poate spune o urare de sanatate sau cateva cuvinte. Mai ales in weekend vine lume multa si nu are timp sa stea de vorba, mai mereu citeste acatiste.

Eu am reusit cu greu sa-l prind, la inceput de program, a doua zi, pentru 2 minute. Este insotit de inca un calugar, deci in particular nu cred ca se poate discuta ceva. Poarta o masca ca doctorii pe fata, probabil ca sa nu ia ceva de la atatia oameni care vin. Putea vorbi si era relativ sanatos, pentru cei aproape 80 de ani ai sai… Cat am stat la manastire, nu l-am vazut sa participe la slujbe sau sa iasa de acolo.
Carticica cu minunile si viata sa o luati de la el cand il vizitati, doar sa o cereti.  La pangar nu se mai vinde. Si o sa va dea si o hartiuta cu acea rugaciune care se zice ca si canon timp de 40 de zile.

L-am intalnit si pe noul staret, Protosinghel David Petrovici, care a tinut predica de Duminica. Chiar daca este tanar (ca majoritatea fratilor de aici) si nu de foarte multi ani calugar si hirotonit, mie mi-a placut cum a vorbit si pare un om modest, care a venit aici sa continue lucrarea parintelui Gherontie. Inca mai este de construit la biserica mare si prin jur.


Daca ati vrea sa va spovediti acolo ca sa va impartasiti, s-ar putea sa aveti o surpriza si sa nu prindeti pe parintele care poate face asta (staretul probabil). Parintele Gherontie nu spovedeste, iar celalalt preot face asta doar pentru calugari, din cate am inteles…

La copacul cu icoane (agheazmatar) se poate intra sa va rugati sau sa cititi un acatist. Uneori, cand e vant sau dimineata e inchis, dar are un zavor la usa care se trage, am vazut ca multi vin si scriu un acatist sau altceva, il impaturesc si-l pun dupa icoane. Eu as recomanda sa fie date preotului in biserica (mai exact, in cea in care se slujeste), cu tot cu bani.

O rugaminte: sa nu se faca poze in timpul slujbei si sa se inchida telefoanele in biserica…
Cam atat, sper ca n-am uitat ceva important.


Mie mi-au placut cele doua zile petrecute acolo, nu este o atmosfera sobra, protocolara, se mai si zambeste.. Calugarii sunt tineri, cu doi dintre ei chiar am putut vorbi si m-am inteles bine. O sa revin la vara, dupa licenta.

Toate bune,

Emanuel

__________________________________________

 

Alte articole despre Manastirea Caraiman, pe blogul nostru, puteti gasi aici:

Popasuri de suflet: Manastirea Caraiman si Parintele Gherontie (I)

Din nou despre Manastirea Caraiman si Parintele Gherontie Puiu(II)

Manastirea Caraiman – video (III)

„Uriasul cel bland”: Parintele Gherontie Puiu (IV)

Emisiunea tv „ECCE HOMO”: Manastirea Caraiman si Parintele Gherontie Puiu (V)

Emisiunea tv „Universul credintei”: Manastirea Caraiman -lacas cu har (VI)

Hram la Manastirea Caraiman 2008 – video (VII)

Manastirea Caraiman in aceasta vara… (VIII)

Pr. Gabriel

Anunțuri