P7100411

Impozanta manastire Putna este situata la aproape 30 de km nord-vest de Radauti, langa raul Putna. Manastirea si satul cu acelasi nume sunt imprejmuite de dealuri impadurite si de privelisti salbatice. Stefan cel Mare a construit manastirea ca fiind locul sau de inmormantare, intre anii 1466 si 1469, iar biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost sfintita un an mai tarziu.

Primul egumen a fost Arhimandritul Iosif de la Manastirea Neamt, primul centru monahal important din Moldova. Acesta a fost insotit de catre caligrafi, care au fost primii dascali ai noii scoli care a urmat exemplul celei din Neamt. A inceput ca scoala de retorica, logica si gramatica pentru viitorii cronicari sau personal cleric, dar curand Putna a devenit unul din cele mai importante centre culturale ale tinutului.

Doar la trei ani dupa ce manastirea a fost terminata, un incendiu a distrus-o, dar a fost imediat refacuta. A fost distrusa din nou, in 1653, de catre armata cazaca a lui Timus Hmelnitchi, ginerele lui Vasile Lupu. Actuala biserica a fost practic refacuta intre anii 1653 si 1662 de catre Vasile Lupu si succesorii sai. Planul bazei urmeaza planul edificiului original, cum s-a putut dovedi cand fundatia primei biserici a fost dezgropata, intre 1968 si 1970.

Stefan cel Mare a domnit o jumatate de veac, intre 1457-1504. Si-a castigat porecla de „Mare” pentru numeroasele sale victorii militare impotriva turcilor infideli. De asemenea, este faimos prin construirea si prin influentarea construirii a numeroase biserici si manastiri in toata Moldova. Se spune ca a zidit cate un edificiu religios dupa fiecare victorie militara importanta. In manastirea Putna, se afla mormantul domnitorului Stefan cel Mare, precum si a altor membri ai familiei. Mormantul sau a devenit loc de pelerinaj. Ondulatia statuii si capacul mormantului sunt dovezi ale spiritului artistilor moldoveni din vremea lui Stefan cel Mare.

Biserica era neobisnuit de mare pentru vremea sa, dar explicatia era ca ea a fost construita pentru a fi loc de inmormantate pentru domnitor, familia acestuia si succesori. Peretii subtiri sunt facuti din blocuri masive de piatra si 12 stalpi sprijina peretii. In constructia originala, acestia erau doar 6 si alti 6 au fost adaugati in timpul secolelor al XVII-lea si al XVIII- lea.

Desi biserica actuala urmeaza planul edificiului unei biserici moldovenesti tipice din secolele al XV-lea si al XVI-lea, ea are multe particularitati arhitecturale si decorative care sunt tipice bisericilor din secolul al XVII-lea. Peretii exteriori nu mai au fatadele netede din timpurile anterioare, ci doua randuri de arcade nelustruite inconjoara cladirea, cele mici deasupra franghiei intoarse din piatra, iar cele inalte dedesubtul ei. Motivul acesta – al franghiei rasucite – a fost prima data intalnit la biserica Manastirea Dragomirna, in 1609.

Ferestrele inalte ale exonartexului, trei pe fatada vestica si cate una pe cea nordica si cea sudica, urmeaza forma si marimea arcadelor mate si inalte. Partile lor superioare sunt decorate cu motive decorative complexe din piatra gravata. Toate celelalte ferestre sunt mult mai mici, cu bolte ascutite si cu chenare patrate din piatra sculptata. De obicei, era cate o fereastra pe fiecare absida, dar aici sunt cate trei ferestre pentru fiecare absida, o alta influenta tarzie.

De asemenea, turla difera de cele traditionale, ea avand doua etaje. In partea inferioara octagonala, se afla cate o ferestruica pe fiecare latura cu cate un pilastru in stil baroc rasucit intre ele. In partea superioara si mai ingusta, se afla cele patru ferestre obisnuite. Intrarea prin biserica se face prin doua usi laterale. Doua bolti in cruce cuprind exonartexul, care este o camera nepictata, plina de lumina datorita celor cinci mari ferestre. Este posibil ca exonartexul sa fi fost adaugat in constructie ulterior, in secolul al XVII-lea. Pe peretele estic, s-au descoperit urme ale picturilor murale, insa in zone care nu mai sunt vizibile: sub actualul etaj si in pod, sub bolti.

Putna se afla in valea raului Putna, la 22 km nord-vest de Radauti, pe drumul DN 2H, unde puteti gasi cazare si informatii despre calatorie. Orasul este situat la 37 de km, in directia nord-vest, de Suceava, urmand drumul E85 pentru 22 km si apoi luand-o la stanga pe DN2 H pentru alti 15 km, pe campia dintre Suceava si raul Sucevita. In orasul Suceava se poate ajunge pe drumurile europene E85, E58, cu trenul Bucuresti-Cernauti-Liov sau cu avionul. De asemenea, Suceava are un aeroport cu zboruri spre Bucuresti si spre alte locuri din afara tari.

( sursa text: www.romanianmonasteries.org)

P7100392

P7100393

P7100410

P7100398

P7100394

P7100396

P7100397

P7100399

P7100402

P7100408

P7100403

P7100400

P7100401

P7100404

P7100405

(foto personale)

Pr. Gabriel

Anunțuri