Episodul 6 : Judecata universală sau obştească

202m

A doua venire a Mântuitorului şi învierea celor adormiţi sunt strâns legate de Judecata obştească sau de Apoi.

Deşi fiecare suflet este judecat la Judecata particulară, totuşi este necesar să urmeze la sfârşitul timpului şi o judecată a tuturor oamenilor, atât pentru faptul că omul trebuie să fie judecat şi după învierea trupurilor, pentru că şi prin trup a păcătuit, cât şi pentru faptul că o persoană nu poate fi judecată deplin decât în legătură cu toţi cei pe care i-a influenţat de-a lungul timpului, până la sfârşitul lumii.

Judecata universală va următoarele caracteristici :

Va fi universală – vor participa toţi oamenii din toate timpurile şi locurile;

Va fi solemnă – Mântuitorul se va înfăţişa ca autoritate supremă;

Va fi publică – adică în prezenţa întregii creaţii;

Va fi dreaptă – pentru că Judecătorul va fi recunoscut de toată existenţa, iar judecata lui va fi în acord cu sentinţa tuturor conştiinţelor;

Va fi definitivă – sentinţele vor fi date pentru veşnicie;

Va fi supremă – deoarece Mântuitorul este Judecătorul Suprem;

Va fi înfricoşătoare – pentru că drepţii, în smerenia lor, vor aştepta cu frică sentinţa, iar păcătoşii se vor cutremura de soarta pe care o presimt.

Judecata aparţine Fiului Omului ( In. V, 22,27-30 ), care asociază pe Apostolii Săi : „ Adevărat zic vouă că voi cei ce Mi-aţi urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va şedea pe tronul slavei Sale, veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel” ( Mt. XIX, 28 ).

Judecata obştească se va face în prezenţa întregii creaţii, deşi va fi deosebită pentru fiecare în parte. Mântuitorul va veni în slava Sa, va lua loc pe tronul de slavă ca să judece pe toţi, înconjurat de îngerii Săi, separând pe cei aleşi, care au făcut fapte bune, de cei respinşi : „ Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.” ( Mt. XXV, 31-33 ).

Imaginea tronului la judecata finală a lui simbolizează măreţia lui Dumnezeu şi puterea lui Hristos de a-i judeca pe oameni, dar şi teama omului în faţa judecăţii şi a lui Hristos.

Locul judecăţii va fi pământul transfigurat la Parusie, pentru că oamenii trebuie judecaţi aici, pe pământ, unde au trăit şi săvârşit toate faptele lor. Înţelepciunea dumnezeiască a hotărât că acolo unde şi-au trăit oamenii viaţa, tot acolo trebuie să dea socoteală de felul cum au trăit-o; şi acolo unde Fiul lui Dumnezeu a fost umilit până la moartea pe cruce, tot acolo să fie şi preamărit.

A fi responsabil face parte din demnitatea fiecărei persoane şi de aceea această răspundere ultimă este şi un act de demnitate. Pentru aceasta fiecare va fi judecat după conştiinţa şi legea sa ( In. VI, 45 ). Dumnezeu este plin de iubire şi dreptate, dar fiecare are răspunderea pentru ceea ce face.

Pentru unii, Judecata va fi un act de binecuvântare şi de mulţumire, iar pentru alţii va fi un act de osândă ( cf. Mt. XXV, 34-46 ).

Imitarea lui Hristos, prin viaţă şi fapte, acesta este criteriul suprem la judecata universală.

La judecata de obşte starea fiecăruia are un caracter proporţional, potrivit cu măsura în care s-a deschis faţă de alţii. Este vorba de proporţia iniţiativei, a libertăţii, a răspunderii personale, fără de care nici harul lui Dumnezeu nu lucrează. Ceea ce facem pentru alţii, porneşte nu numai din altruism, dintr-o compasiune naturală, ci şi din faptul că iubim pe Dumnezeu în aproapele nostru. Mântuirea veşnică a fiecăruia dintre noi depinde de ceea ce am făcut celor mai mici fraţi ai noştri, cu care se identifică Mântuitorul Hristos : „ Adevărat zic vouă : Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut.” ( Mt. XXV, 45 ).

Pr. G. M.

a-heartdivider-flowers12

 

Anunțuri