“Chipul nemuritor al lui Dumnezeu”

( foto personale )

Aflata pe o colina, in apropierea fermei din satul cu acelasi nume din judetul Galati, manastirea de maici cu hramul “Nasterea Maicii Domnului” a suferit de-a lungul existentei sale tragedia resimtita de multe alte locasuri, in ultima jumatate a secolului trecut. Asezamantul este ctitoria Eugeniei Pana Gologanu, care a inaltat biserica pe mosia ei, in 1933. De aici, si celalalt nume sub care este cunoscuta.

Biserica a fost ridicata intre 1925 si 1933. Prima stareta a manastirii, monahia Haritina Vasiliu, s-a ingrijit de constructia bisericii, sfintita in anul 1938. La moartea sa, in 1940, sora Vasilica Mandru primeste delegatie de stareta.
Manastirea Gologanu este desfiintata in 1950, ramanand ca simplu metoc al manastirii Vladimiresti, care ii preia si intregul ei patrimoniu. In 1959 viata monahala a luat sfarsit, biserica fiind inchisa si calugaritele alungate. In imediata apropiere, au fost inaltate hangarele Statiunii de Masini Agricole, chiliile au fost demolate, iar biserica a devenit o reala ruina.

Dupa 1989, cand a aparut posibilitatea reluarii vietii monahale, manastirea a fost reinfiintata. Credinciosii din zona si Episcopia Dunarii de Jos au avut o contributie importanta la refacerea bisericii. Prin straduintele actualei starete, monahia Mariani Popa, a duhovnicului Damaschin Toma si a intregii obsti a fost construita o noua biserica, o noua clopotnita si 3 corpuri de chilii, sunt amenajate incinta manastirii si punctul gospodaresc.

Biserica are forma de cruce, fara perete despartitor intre naos si pronaos, iar pridvorul, inchis, construit ulterior, este suficient de spatios. Pe naos exista o turla mare, deschisa, de forma octogonala, cu ferestre prelungi si alte doua turle mici sunt asezate pe pronaos, foarte aproape de pridvor. Toate trei sunt asezate pe socluri patrate, tambururile nefiind foarte inalte. Peretii au fereste care lumineaza locasul, iar in exterior sunt zugraviti in calciu si cu ferestre sus, in apropierea cornisei. Usile de la pridvor si pronaos sunt din lemn, iar peretele dinspre apus al pridvorului este si el impodobit cu firide.

In partea de nord a bisericii a fost ridicat un altar de vara, acoperit cu tabla, si pereti de sticla. In cadrul asezamantului functioneaza un atelier pentru confectionarea de vesminte preotesti. Mãnãstirea are si un mic muzeu (în formare) care contine obiecte de cult vechi, mobilier si vase care au apartinut d-nei Eugenia Panã.

La solicitarea Episcopiei Dunarii de Jos, in 1998 vechiul nume al manastirii a fost schimbat in “Manastirea Maicii Domnului – Cudalbi”. Manastirea isi continua astfel viata brutal intrerupta o vreme, exemplu de credinta si statornicie.

Constructia bisericii Manastirii Gologanu a fost finalizata, dar ramane de terminat pictura si impodobirea cu sfintele odoare. Actualmente, slujbele se savarsesc in altarul de vara. Va facem invitatia de a vizita in pelerinajele si calatoriile dvs. sufletesti si aceasta manastire, contribuind atat la cresterea dvs. spirituala cat, poate, si la infrumusetarea si revigorarea vietii duhovnicesti pe aceste meleaguri. Peisajul este splendid, manastirea fiind inconjurata de livezi cu pomi fructiferi si vita de vie. Peste tot domneste o liniste si o pace dumnezeiasca. Mergeti acolo si va veti convinge!

Informatii de contact:

Manastirea Gologanu (Cudalbi)

Adresa: Str. Principala, Loc. Cudalbi, Comuna Cudalbi, Jud. Galati

Tel. : +40 236 862016

Site web: http://www.manastirea-vladimiresti.go.ro

Pr. Gabriel

( foto personale )

Situata la 4 km de comuna Tudor Vladimirescu, intre Galati si Tecuci, Manastirea Vladimiresti este un loc de pelerinaj si hrana sufleteasca pentru cei ce-i cunosc istoricul sau il afla cand ajung aici ca vizitatori. Manastire de maici cu sobor numeros (aproape 200), in prezent se situeaza pe locul trei in tara ca numar de personal dupa manastirile Agapia si Varatec, dar pe primul loc intre manastirile cu vietuire de obste.
Biserica mare, in forma de cruce conform traditiei ortodoxe, are hramul Adormirea Maicii Domnului. La est de Biserica mare este situat Paraclisul (Biserica mica), iar la sud Micul Altar de vara.
Poarta de la intrarea pe domeniul manastirii este tipic maramureseana si a fost lucrata in 1992. De aici porneste drumul spre livada, vie si iaz. Intrarea in incinta se face pe o alee strajuita de tei, trecand pe sub clopotnita. De o parte si de alta se afla staretia si caminul preotesc.
Muzeul detine 106 icoane vechi din secolele XVIII-XIX. Aici se pastreaza crucea de lemn sau “crucea din porumb” cu care s-a insemnat locul Sfantului Altar la aratarea semnului dumnezeiesc. In staretia manastirii se pastreaza opt potire de argint masiv din cele 12 gasite in fata sfintei proscomidii in biserica mare (ascunse de o persoana necunoscuta, la inchiderea manastirii).
La sud de biserica mare este mormantul parintelui arhimandrit Visarion Nicolau, ctitorul paraclisului, iar la nord piatra de mormant a maicii starete Veronica.
In afara incintei se afla cimitirul manastirii, un adevarat parc cu flori in timpul verii.
Manastirea Vladimiresti detine ateliere de pictura, sculptura de rame si mobilier bisericesc, de inramat icoane, croitorie, broderie, tricotaje, flori artificiale si covoare. Gospodaria are 80 de hectare de pamant arabil, zestrea maicilor, vie, livada, pasari, animale, o brutarie proprie, o bolnita si o mica padure de salcami.
Daca edificiul manastirii apare ca o oaza de reliefuri intr-o regiune oarecum monotona, dominata de terenuri agricole, cei ce ajung aici descopera o oaza de viata, o “manastire vie” – asa cum o caracteriza patriarhul Iustinian in 1949 – care traieste prin unitatea si dragostea vietuitoarelor sale un imn neincetat de lauda inchinat lui Dumnezeu.
Constructia Manastirii Vladimiresti a inceput in anul 1938 in urma unor vedenii pe care le-ar fi avut sora Lica – Vasilica Barbu Gurau, care mai apoi a devenit maica Veronica, stareta si stavrofora acestei manastiri.
Intr-un lan de porumb ce apartinea familiei (mamei si unchiului Ionica Barbu din comuna Tudor Vladimirescu), ea spunea ca a vazut o lumina coborand din cer. Mantuitorul prezent in acea lumina, insemnand locul cu o flacara ce a cazut pe pamant, i-a spus sa construiasca o manastire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Pe locul primei vedenii dumnezeiesti a fost asezata o cruce de lemn (aflata astazi in muzeu).
Desi avea numai 16 ani, sora Lica a inceput mai intai ridicarea bisericii mici. Ctitorul paraclisului a fost arhimandritul Visarion Nicolau care a finantat constructia si care a dus-o la Parintele Patriarh Nicodim Munteanu pentru a primi binecuvantarea pentru inceperea construirii manastirii. Arhitectul Ion Berechet face planul avand ca model manastirea romaneasca Prodromu de pe muntele Athos.
Paraclisul a fost varuit si impodobit cu catapeteasma si icoane. Pictura s-a realizat abia in anul 1990. La 15 august 1991 a fost sfintit de catre Prea Sfintitul Episcop Casian Craciun.
In 1941 incep sapaturile pentru fundatia bisericii mari (cu hramul Adormirea Maicii Domnului). Sora Lica depusese intre timp votul calugariei si se numea Maica Veronica. Constructia este definitivata in 1943. Pictura in stil neo-bizantin, se va realiza in cursul aceluiasi an de catre pictorul Hermeneanu, ucenic al renumitului pictor de biserici Belizarie din Bucuresti.
Vreme de 10 ani la manastire a functionat o scoala pentru copiii handicapati, iar cladirea bisericii a fost transformata in magazie si s-a deteriorat. O icoana pretioasa a Maicii Domnului facatoare de minuni, care acum este asezata in biserica mare, a fost pastrata cu evlavie de sateni, impreuna cu celelalte icoane mari si alte obiecte de valoare ce alcatuiesc astazi zestrea manastirii.

Ca urmare a unor indepartari de la randuielile bisericesti traditionale manifestate in viata manastirii, dar si a presiunilor exercitate de regimul comunist totalitar, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a luat act, in anul 1956, de autodesfiintarea manastirii.

In noaptea de 29 martie 1955, maica Veronica, comitetul de conducere si parintele slujitor au fost arestati. Considerate dusmani ai poporului, membrele comunitatii au fost ridicate in noaptea de 14 februarie 1956. Au urmat ani grei de inchisoare si domiciliu fortat pentru port ilegal de uniforma. Maica stareta a efectuat sase ani de inchisoare din cei 15 ani de condamnare la munca silnica, redusi apoi la 8 ani de inchisoare corectionala.
Chiliile ce incadreaza biserica, au fost construite dupa modelul manastirii romanesti Prodromu de pe Muntele Athos.
In mai 1990, Inaltul Arhiepiscop Antim Nica al Galatiului si Prea Sfintitul Episcop Vicar Casian Craciun, au sustinut in fata Sfantului Sinod redeschiderea manastirii. Pe drept cuvant pot fi considerati ctitorii noii Manastiri Vladimiresti.
Maicile ramase in viata (160) au revenit, iar obstea s-a intarit prin primirea de surori tinere. Toate au participat la refacerea chiliilor, trapezei, bolnitei si arhondaricului (transformat ulterior in atelier de pictura). A fost pictata biserica mica si s-a refacut pictura bisericii mari.
Constructia bisericii mari – cu hramul Adormirea Maicii Domnului – incepe in 1941 si este finalizata in 1943. Pictura in stil neo-bizantin, se va realiza in cursul aceluiasi an de catre pictorul Hermeneanu, ucenic al renumitului pictor de biserici Dimitrie Belizarie din Bucuresti.
Construita in forma de cruce conform traditiei ortodoxe, biserica mare este impodobita la exterior cu un brau de icoane lucrate in mozaic, opera pictorului Gheorghe Raducanu. Artistul, patruns de evlavie nemarginita pentru Maica Domnului si dorind sa lucreze la o biserica inchinata acesteia, o ilustreaza in 73 de ipostaze. Deasupra intrarii se afla icoana Adormirii Maicii Domnului, hramul bisericii. In partea inferioara, tot la exterior, biserica este inconjurata de un brau de icoane de sfinti in marime naturala, aplicate in firide in anul 1992.
Pridvorul adaposteste icoane in mozaic ale Sfintilor Petru si Pavel de o parte si de alta a intrarii si a Sfintilor Domnitori romani Stefan cel Mare la sud si Constantin Brancoveanu la nord.
In pronaos, pe peretele vestic se afla tabloul votiv al familiei Chercea, imaginile Prea Sfintitului Episcop Lucian – episcopul vremii, si a regelui Mihai I al Romaniei, unul dintre primii ctitori. Pe peretii laterali sunt imagini de sfinti si sfinte in registre. Sunt ilustrate scene din Noul Testament: Coborarea de pe Cruce la nord si Rastignirea la sud.
Naosul adaposteste in partea stanga icoana Maicii Domnului facatoare de minuni cu trei maini, iar in partea dreapta o racla cu sfinte moaste ale mai multor sfinti. Cele 4 icoane argintate ale catapetesmei sunt cele originale: Sfanta Ana cu prunca, Sfantul Antonie cel Mare, Sfantul Ioan Evanghelistul, Sfantul Mare Mucenic Mina. Tampla din lemn sculptat, cu trei usi, este noua si a fost pictata in atelierele manastirii conform canoanelor bisericesti.
Sfantul Altar, construit pe locul primei aparitii dumnezeiesti, are pictura dispusa tot in registre. In centru este ilustrata Maica Domnului Imparateasa, iar lateral scene biblice si sfinti. Toate ferestrele bisericii mari au vitralii executate in 1990 la Bucuresti.

Dupa trecerea la cele vesnice a intemeietoarei manastirii, in toamna anului 2005, monahia Daniela Nedelcu a fost numita stareta a asezamantului monahal, fiind instalata in aceasta functie la 16 aprilie 2006.

In prezent, duhovnic al manastirii este protos. Artemie Popa.

Va indemnam sa vizitati manastirea si sa va reculegeti intr-o oaza de frumusete, spirituala si materiala, intr-un decor de culori si miresme, o adevarata gradina botanica si duhovniceasca.

Informatii de contact:

Manastirea Vladimiresti

Adresa: Comuna Tudor Vladimirescu, Jud. Galaţi

Cai de acces:   – DN 25 Tecuci, spre Sud, Iveşti (21 km), Tudor Vladimirescu (15,5 km).
- DN 25 Galaţi, spre N-V, Independenţa (26,5 km), Tudor Vladimirescu (16 km)

Site web: http://www.manastirea-vladimiresti.go.ro

Pr. Gabriel